ORIENTÅRI (ŞCOLI) RELIGIOASE

                              ORIENTÅRI (ŞCOLI) RELIGIOASE

                                                   (MEZHEB)

Mezheb înseamna totalitatea prescriptiilor şi a poruncilor extrase de marii exegeti din sursele dreptului musulman.
Sunt de douå feluri:
1. Orientåri care se caracterizeazå prin credintå
2. Orientåri care se caracterizeazå prin fapte, practicare.
Orientåri care se caracterizeazå prin credintå înseamnå orientarea celor care au aceleaşi påreri asupra religiei ca şi Profetul şi însotitorii lui (Ehl-i sunnet) şi orientarea comunitåtii (Gemaat).
Imamii orientårii ehl-i sunnet ve gemaat sunt:
1- Imam Ebu Mansur Maturidi
2- Imam Ebu’l Hasen Efl’ari.
In general, imamul orientårii caracterizate prin credintå al turcilor musulmani este imamul Ebu Mansur Maturidi.
Imamul Ebu Mansur Maturidi s-a nåscut în 280, anul Hegirei (894 d.C.), în Turkistan, satul Maturid, lângå Semarkand; mort la Samarkand în 333 (945 d.C).
Imamul Efl’ari s-a nåscut în anul hegirei 260 (873 d.C) la Basra şi a murit la Bagdad în anul hegirei 324 (936 d.C).

ORIENTÅRI CORECTE CARACTERIZATE

PRIN FAPTE, PRACTICARE

Orientarea caracterizatå prin fapte a ehl-i sunnet ve gemaat se împarte în patru :

1. Orientarea (şcoala) hanefitå (Hanefi Mezhebi): imamul este Imam-î A’zam Ebu Hanife. Se numea Nu’man, numele tatålui era Sabit. S-a nåscut la Kûfe, în anul Hegirei 80 (699 D.CH.) şi a murit la Bagdad în anul hegirei 150 (767 d.Ch.).

2. Orientarea malekitå (Maliki Mezhebi): imamul este Imam Maliku’bnu Enes, nåscut la Medina în anul hegirei 93 (711 d.Ch), mort la Medina în anul hegirei 179 (975d.Ch.).

3. Orientarea şafiitå (fiafii Mezhebi): imamul este Imam Muhammedu ‘bnu Idris-i Şafii, nåscut la Gazza în anul hegirei 150 (767d.Ch.), mort în Egipt în anul hegirei

204 (819 d.Ch.).

4. Orientarea hanbalitå (Hanbeli Mezhebi): imamul este Imam Ahmedu’bnu Hanbal, nåscut la Bagdad în anul hegirei 164 (780 d.Ch.), mort la Bagdad în anul hegirei 340 (855 d.Ch.).*

Practicile acestor şcoli pe care le-am enumerat mai

sus se bazeazå pe Carte, Traditie, Consensul comunitåtii

şi rationamentul analogic.

*Musulmanii aflau informatii despre toate problemele întrebândul pe Profet în timpul vietii lui, apoi, dupå moartea lui, de la urmaşii însotitorilor Profetului. Aceste personalitåti, cunoscute sub denumirea de imami ai riturilor, au învåtat preceptele religioase de la aceşti urmaşi ai însotitorilor lui Muhammed (s.a.v.) şi le-au adunat. Faptele care nu se gåseau în capitole, versete sau în spusele însotitorilor, leau interpretat dupå pårerile şi strådaniile lor şi astfel au luat naştere şcolile religioase.

Sursa: İMHİLAL