 Orice musluman matur, bårbat sau femeie, în afarå de celelalte îndatoriri religioase, are obligativitatea de a îndeplini farå întarziere cele cinci momente ale rugåciunii. El trebuie så se stråduiascå så nu întârzie niciodatå. Cel Drept în Sfântul Coran, în 55 de locuri, porunceşte fiecårui musulman så respecte rugåciunea. In 33 de locuri existå porunca pentru rugåciune şi danie (zekat). Pe scurt, în Coran-ul cel Sfânt, porunca pentru rugåciune se regåseşte în mai mult de 100 de versete. Repetarea poruncii în legåturå cu rugåciunea este un semn al måretiei, virtutii, importantei şi binefacerii rugåciunii. Pentru cei care renuntå la rugåciune este indicatå o pedeapså foarte grea. Intr-un hadis al Profetului (s.a.v.) se specificå: “In ziua de Apoi prima întrebare care i se va pune robului va fi despre rugåciune”. Acest hadis este dovada cå cei care vor putea råspunde întrebårilor referitoare la respectarea rugåciunii vor avea parte de binefaceri, iar cei ce nu vor putea råspunde vor întåmpina greutåti. Un om, dacå, în loc så îndeplineascå ritualul rugåciunii, plåteşte milioane de lei, sau însårcineazå pe cineva så efectueze 100 de unitåti de rugåciune în locul a douå unitåti de rugåciune ale sale nu se va considera cå şi-a achitat datoria şi nu va putea scåpa de responsabilitate. Rugåciunea se duce la îndeplinire numai prin efectuarea de cåtre acela pentru care este obligatoriu. De aceea, dacå cineva are rugåciune neîndeplinitå la timp din cauza neatentiei sau a lenei, atunci trebuie neîntarziat så îndeplineascå rugåciunea şi, mai mult, pentru neîndeplinirea rugåciunii trebuie så se cåiascå. Cineva care era restant în îndeplinirea rugåciunii trebuie så tinå evidenta acestora. Se va începe cu ultimele restante, apoi se trece la îndeplinirea lor. Chiar dacå este permis så se înceapå cu cele dinainte, datoritå faptului cå pentru un om mai matur, care are rugåciune de îndeplinit, pedeapsa este mai grea, este indicat ca îndeplinirea rugåciunii neîndeplinitå så se facå începând cu cele din urmå. Când se îndeplinesc rugåciunile restante, se efectueazå numai cele obligatorii şi rugåciunea de dupå rugåciunea de searå (Vitir). Cele care tin de traditie nu se efectueazå. Rugåciunea neîndeplinitå se poate efectua oricând, în afara timpului nepermis. Cine are datorii, ca rugåciune neîndeplinitå, poate så efectueze partea de traditie a celor cinci momente ale rugåciunii, poate så facå rugåciunea din timpul noptii, la aparitia primelor raze ale soarelui sau, rugåciunea dupå rugåciunea de la asfintit, poate så facå rugåciunea de preaslåvire a lui sau rugåciuni facultative care se îndeplinesc în timpul unei cålåtorii. Pentru efectuarea acestor rugåciuni nu existå nici un inconvenient (Ibni Abidiyn V.1 pg688). sursa: İLMİHAL |
Bine Ati Venit
luni, 16 mai 2011
Rugåciunile neîndeplinite (restante) KAZA
RUGÅCIUNEA DE SÅRBÅTOARE
Pentru cei care rugåciunea de vineri este o obligatie (FARZ),
rugåciunea de sårbåtoare este necesarå (VAGIB).
Existå douå rugåciuni de sårbåtoare:
1. Rugåciunea de sårbåtorire a postului;
2. Rugåciunea de sårbåtorire a ofrandei.
Timpul efectuårii rugåciunii de sårbåtoare este aproximativ
la 45'dupå råsåritul soarelui şi dureazå pânå la douå ore înainte
de prânz. Rugåciunile de sårbåtoare sunt de douå unitåti de
rugåciune şi se oficiazå în prezenta comunitåtii. Existå aceleaşi
obligatii ca la rugåciune de zori, în plus, la fiecare unitati de
rugåciune existå câte trei tekbir.
Trei dintre ele se rostesc în timpul primei unitåti de rugåciune,
înainte de “Fatiha”fli dupå “Subhaneke”, iar celelalte trei, se
rostesc în timpul celei de-a doua unitate de rugåciune dupå
recitarea din coran. Aceste şase tekbir-uri sunt necesare (vagib).
Tekbir-urile de la plecåciunile ambelor unitåti de rugåciune sunt
necesare deoarece sunt apropiate de tekbirurile necesare.
Tekbir-ul de început este obligatoriu la rugåciunile de sårbåtoare
afla cum este obligatoriu la orice rugåciune. Celelalte tekbir-uri
sunt de traditie.
La rugåciunile de sårbåtoare predica se tine dupå efectuarea
rugåciunii. La sårbåtoarea postului predica se referå la pomana
specificå, iar la sårbåtoarea ofrandei la sacrificiu.
Incepând cu rugåciunea de zori din ajunul (arife) sårbåtoriri
ofrandei şi pânå la rugåciunea de dupå amiazå a zilei a patra,
în timpul celor 23 timpuri de rugåciune, este necesar ca, dupå
rugåciunile obligatorii (farz), så se recite teşrik tekbir.
acesta este:
“Allahu Ekber Allahu Ekber. La Ilahe Illallahu Vallahu Ekber.
Allahu Ekber ve Lillahil Hamd”.
Este necesar (vagip) ca orice credincios, fie bårbat sau
femeie, fie cå face rugåciunea împreunå cu comunitatea, fie de
unul singur, fie cå este cålåtor sau are o reşedintå, så recite
acest tekbir imediat dupå rugåciunile obligatorii (farz).
sursa: İLMİHAL
RUGÅCIUNEA DE VINERI
Este o rugåciune obligatorie, care se îndeplineşte în ziua
de vineri la amiazå, împreunå cu comunitatea. In afarå de
conditiile impuse de cele cinci momente ale rugåciunii,
rugåciunea de vineri mai are douå conditii:
1. Conditii indispensabile, adicå conditii obligatorii pentru
orice musulman;
2. Conditii reale, adicå conditii de validare a rugåciunii
de vineri.
Conditiile indispensabile ale rugåciunii de vineri sunt
în numar de şapte:
a. så fie bårbat (så nu fie femeie sau hermafrodit);
b. så fie liber (så nu fie prizonier sau puşcåriaş);
c. så fie stabil (så nu fie cålåtor);
d. så fie sånåtos (så nu fie bolnav încât så nu se poatå
deplasa);
e. så aibå ochii sånåtoşi (så nu fie orb)
f. så aibå picioare sånåtoase (så nu fie invalid);
g. så nu existe obstacole sau scuze pentru a merge la
rugåciune (frica de duşman, ploaia torentialå, noroiul sunt
situatii de obstacol pentru rugåciunea de vineri).
Conditiile reale ale rugåciunii de vineri sunt în numar
de şase:
a. locul unde are loc rugåciunea de vineri trebuie så fie
în oraş (se poate oficia şi în satele care au obtinut o învoire
sau un permis în acest sens);
b. så fie oficiat de conducåtor sau de loctiitorul acestuia;
c. så se oficieze în timpul amiezii;
d. predica så se tinå în prezenta comunitåtii;
e. în afarå de imam så fie prezenti cel putin trei oameni;
f. locul unde se oficiazå rugåciunea de vineri så fie
deschis pentru toatå lumea.
Mårturia intentiei pentru rugåciunea de vineri
Pentru primele patru unitåti de rugåciune se face mårturia
intentiei zicând: “pentru prima traditie a rugåciunii zilei de
vineri”, dupå care alte douå unitåti de rugåciune efectuate
împreunå cu imamul sunt obligatia (farz) pentru rugåciunea
de vineri. Ultimele patru unitåti de rugåciune care se fac sunt
sunt traditia din urmå.
Alte patru unitåti de rugåciune efectuate mai târziu se
numesc ultimele de amiazå “zuhr-i ahir”. Pentru acestea se
face mårturia intentiei astfel: “Am fåcut mårturia intentiei
pentru ultima obligatie a rugåciunii de amiazå,efectuarea ei
fiindu-mi o obligatie pe care încå nu am îndeplinit-o”.
Dacå se face mårturia intentiei în felul acesta se considerå
efectuatå rugåciunea de amiazå chiar dacå rugåciunea de
vineri din ziua respectivå este anulatå din cauza unori
imperfectiuni în conditiile impuse.
Dupå cele patru unitåti de rugåciune, ultimele de amiazå,
se efectueazå alte douå unitåti de rugåciune pentru care se
face mårturia intentiei zicând: “pentru traditia timpului”.
Dacå se acceptå ca aceste zece unitåti de rugåciune så
nu se efectueze conform obligatiilor rugåciunii zilei de vineri
şi dacå rugåciunea de vineri este anulatå din cauza unor
imperfectiuni ale conditiilor,atunci se considerå cå ai råmas
îndatorat cu rugåciunea de amiazå. Din aceastå cauzå, se
recomandå så nu fie neglijate sub nici o formå aceste 10
unitåti de rugåciune efectuate dupå obligatiile rugåcinii zilei
de vineri.
sursa: İLMİHAL
PROSTERNAREA DE CORECTARE (Sehiv Sejde)
Este prosternarea care se efectueazå pentru a corecta
o greşealå aparutå în timpul rugåciunii ca lipså sau ca surplus,
datoritå uitårii sau neatentiei.
Momente cånd este necesarå prosternarea de
corectare:
Aceastå prosternare se cere a fi facutå în urma renuntårii
sau amânårii unei cerinte a rugåciunii (VAGIP) sau în urma
întarzierii unei obligatii (FARZ). Dacå se renuntå la una dintre
obligatii, atunci prosternarea de corectare nu este suficientå;
este nevoie ca rugåciunea så fie reluatå. In cazul în care se
renuntå la una din traditiile rugåcunii nu este necesarå
prostenarea de corectare. Dacå cineva, în timpul rugåciunii,
în loc så recite discret recitå cu glas tare sau în timpul
rugåciunii de dupå rugåciunea de searå renuntå la kunut
sau, în timpul rugåciunii cu patru unitåti de rugåciune, uitå
prima pozitie de aflezare, atunci efectueazå prosternarea de
corectare. Astfel se considerå cå a completat lipsurile şi şia corectat greşelile.
Cum se efectueazå prosternarea de corectare
Atunci când este necesarå prosternarea de corectare,
dupå recitarea “Ettehiyyatu”, se då selam întâi în partea
dreaptå mai apoi în partea stângå, ia tekbirşouå prosternåri.
Dupå a doua prosternare se ia pozitia şezândå şi se recitå
“Ettehiyyatu”, “Allahume salli”, “Allahume barik” şi “Rabbena
atina....”, apoi då selam. Dacå cel care efectueazå prosternarea
de corectare este imam, atunci acesta då selam numai spre
dreapta, apoi face prosternarea de corectare.
CELE CINCI TIMPURI DE RUGÅCIUNE
1. Rugåciunea de zori (Sabah namazi)
Este compusa din 4 unitati de rugåciune, 2 de traditie şi 2
obligatorii. Prima datå se fac rugåciunile de traditie, apoi cele
obligatorii.
Cineva care vrea så îndeplineasca acest ritual, în primul
rånd face ablutiunea, se întoarce în directia Kaabei şi, stând în
picioare, face mårturia intentiei din inimå, zicând “pentru a
îndeplini traditia rugåciunii de zori”, apoi rosteşte “Allahu Ekber”,
îndeplinind rugåciunea exact cum am descris în capitolul “Cum
se face rugåciunea?” Astfel, se considerå îndeplinitå traditia
rugåciunii de zori. Partea obligatorie a rugåciunii de zori se
executå la fel ca prima parte. In momentul începerii partii
obligatorii a rugåciunii de zori, se face chemarea la rugåciune
(kaamet) şi se face mårturia intentiei cu inima prin cuvintele
“Pentru obligatia rugåciunii de zori”. (Femeile, la nici o rugåciune
nu efectueazå kaamet). In timpul rugåciunii obligatorii de zori,
este bine ca cei care cunosc, så recite o surå lungå. Dupå
terminarea celor 2 unitati de rugåciunii şi dupå selam, se citesc
pomeniri şi rugi.
2. Rugåciunea de amiazå (Ogle namazi)
Cineva care îndeplineflte aceastå rugåciune, în primul rând,
face mårturia intentiei zicând “pentru traditia rugåciunii de
amiazå” apoi, ca şi în traditia rugåciunii de zori, face 2 unitåti
de rugåciune şi se afleazå, apoi recitå “Ettehîyyatu”, nu face
selam, dupå care rosteşte “Allahu Ekber”, se ridicå pentru al a
treia şi a patra unitate de rugåciune fli recitå “Fatiha”. Dupå ce
efectueaza al a treia şi a patra unitate du rugåciune, exact ca
primele douå unutåti de rugåciune, se aşeazå. Recitå rugile
“Allahumme salli”, “Allahumme barik”, “Rabbena atina” pânå la
capåt şi face selam.
Partea obligatorie a rugåciunii de amiazå se efectueazå ca
şi partea de traditie. Numai cå, bårbatii recitå kaamet. Se începe
prin mårturia intentiei rostindu-se “pentru îndeplinirea obligatiei
rugåciunii de amiazå de aståzi”.
La a treia şi a patra unitate de rugåciune se recitå numai
“Fatiha”. Nu se recitå altå sura sau un alt verset La celelalte
rugåciuni obligatorii, la a treia şi a patra unitate de rugåciune,
se recitå numai “Fatiha” şi nimic altceva.
Ultima parte a traditiei rugåciunii de amiazå se efectueazå
la fel ca traditia rugåciunii de zori. Numai la început se face
mårturia intentiei rostindu-se, “pentru ultima traditie a rugåciunii
de amiazå de aståzi”.
3. Rugåciunea de dupå amiazå (Ikindi namaz›)
Cineva care intenäioneazå så îndeplineascå aceastå
rugåciune, mai întai trebuie så facå patru unitåti de rugåciune
de tradiätie, apoi face mårturia intentiei rostind “pentru a îndeplini
traditia rugåciunii de dupå amiazå de aståzi”. Primele douå
unitåti de rugåciune le îndeplineşte conform traditiei rugåciunii
de zori,numai cå dupå cea de-a doua unitate de rugåciune
recitå, dupå “Ettehîyyatu”, “Allahumme salli, Allahumme barik”,
farå a face selam, apoi rosteşte “Allahu Ekber” şi trece la a
treia unitate de rugåciune, dupå care, înainte de “Fatiha”, recitå
“Subhaneke” şi “Euzu-Besmele”, apoi efectueazå încå douå
unitåti de rugåciune.
Partea obligatorie a rugåciunii de dupå amiazå se efectueazå
la fel ca şi partea din rugåciunea de amiazå. Se începe prin a
face mårturia intentiei rostindu-se “pentru obligatia rugåciunii
de dupå amiazå”. Inainte de începere, bårbatii nu trebuie så
omitå kaamet.
4. Rugåciunea de la asfintit (Akşam namazi)
La rugåciunea de asfintit, la început se efectueazå partea
obligatorie, apoi partea de traditie. Cineva care intentioneazå
så facå aceastå rugåciune de la asfintit, la început face kaamet,
apoi mårturia intentiei: “pentru a îndeplini obligatia rugåciunii de
la asfintit de aståzi” şi efectueazå 3 unitåti de rugåciune.
Prima şi a doua unitate de rugåciune se efectueazå dupå
tipicul rugåciunii de zori, apoi se recitå “Ettehyîyatu”, se rosteşte
“Allahu Ekber” fli se trece la a treia unitate du rugåciune.
In timpul celui de a treia unitate de rugåciune se rosteşte
numai un “Fatiha” fli se ia pozitia de aflezare. Se recitå rugi
precum “Ettehîyyatu”, “Allahumme salli”, “Allahumme barik”,
“Rabbena atina”, apoi se face selam.
Dupå partea obligatorie se face mårturia intentiei: “pentru
a îndeplini a traditia rugåciunii de la asfintit”, apoi se efectueazå
douå unitate de rugåciune ca la rugåciunea de zori.
5. Rugåciunea de searå (Yatsî namazi)
In timpul rugåciunii de searå, la început se efectueazå patru
unitåti de rugåciune de traditie, la fel ca în rugåciunea de dupå
amiazå, apoi se spune kaamet, efectuându-se patru unitåti de
rugåciune obligatorii ca la rugåciunea de amiazå dupå care se
efectueazå douå unitåti de rugåciune de traditie ca la traditia
rugåciunii de zori.
Nu existå diferente decât în efectuarea mårturiei de intentie.
Rugåciunea de dupå rugåciunea de searå (Vitir namaz›)
Este o rugåciune necesarå (vagib) şi este compuså din trei
unitåti de rugåciune Se efectueazå dupå rugåciunea de searå.
La fiecare unitate de rugåciune se rosteşte “Fatiha” fli se recitå
o surå.
Aceastå rugåciune se efectueazå astfel:
La început se face mårturia intentiei zicând: “pentu rugåciunea
uitr de astazi”. Dupå care se rosteşte “Allahu Ekber” Dupå
efectuarea a douå unitåti de rugåciune precum traditia rugåciunii
de zori, se recitå “Ettehîyyatu” în pozitia şezândå. Se rosteşte
“Allahu Ekber” fli se ridicå pentru a treia unitate de rugåciune.
Se recitå “Fatiha” şi o surå. Dupå aceasta, înainte de plecåciune,
bratele se laså în jos. Se rosteşte “Allahu Ekber”, bratele se
ridicå şi se spune Allahu ekber, apoi mâinile se împreuneazå
şi se recitå ruga Kunut 1 şi2 , dupå care mâinile se laså libere şi, ca
la celelalte rugåciuni se rosteşte “Allahu Ekber” fli se trece la
plecåciune. Dupå prosternare se ia pozitia aflezat şi se face
selam dupå tahiyyat, salevat şi alte rugi.
Astfel, cele cinci momente ale rugåciunii, care trebuie
fåcute în cursul unei zile, se considera îndeplinite, conform
obligatiilor, necesitåtilor fli traditiilor.
Numårul de unitåti de rugåciune ale celor cinci momente
de rugåciune:
a. OBLIGATORII (Farz):
La rugåciunea de zori -douå;
la amiazå-patru;
de dupå amiazå-patru;
la asfintit-trei;
seara-patru
în total=17 unitåti de rugåciuni.
b. NECESARE (Vagip):
La rugåciunea de dupå rugåciunea de searå: trei;
c. TRADITIONALE CU OBLIGATIVITATE CONTINUÅ
(Sunnet-i Muekkede):
La rugåciunea de zori-douå
la amiazå-patru+douå;
la asfintit-douå;
seara douå;
în total=12 unitåti de rugåciuni.
. TRADITIONALE CU OBLIGATIVITATE
INTERMITENTÅ (Sunnet-i Gayr-i Muekkede):
La rugåciunea de dupå amiazå-partu
La rugåciunea de searå patru
în total=8 unitåti de rugåciuni.
sursa: İLMİHAL
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
